From 29d2858c13c219e7088a4ed2e208ddfc66263cf4 Mon Sep 17 00:00:00 2001 From: Liviu Ionescu Date: Sun, 24 Dec 2023 23:22:50 +0200 Subject: [PATCH] more events --- .../1801-jacquard-razboi-mecanic/index.md | 25 ++++++++ .../events/1820-colmar-calculator/index.md | 27 ++++++++ .../1822-babbage-differential-engine/index.md | 34 ++++++++++ .../1837-babbage-analytical-engine/index.md | 34 ++++++++++ .../1837-cooke-patent-telegraf-ace/index.md | 27 ++++++++ website/events/1837-morse-telegraf/index.md | 55 ++++++++++++++++ .../events/1842-ada-termenul-program/index.md | 26 ++++++++ website/events/1854-boole-algebra/index.md | 30 +++++++++ .../index.md | 38 +++++++++++ .../events/1876-bell-patent-telefon/index.md | 38 +++++++++++ .../1877-bell-telephone-company/index.md | 25 ++++++++ .../1877-prima-linie-telefonica/index.md | 25 ++++++++ website/events/1888-hertz-unde-radio/index.md | 32 ++++++++++ .../events/1889-hollerith-tabulator/index.md | 40 ++++++++++++ website/events/1894-marconi-radio/index.md | 25 ++++++++ .../events/1895-marconi-radio-morse/index.md | 28 +++++++++ .../index.md | 25 ++++++++ .../1904-fleming-tub-electronic/index.md | 27 ++++++++ .../1906-de-forest-transmite-audio/index.md | 24 +++++++ website/events/1906-de-forest-trioda/index.md | 24 +++++++ .../1907-de-forest-ship-to-shore/index.md | 24 +++++++ website/events/1924-ibm/index.md | 28 +++++++++ .../1928-ibm-cartela-80-coloane/index.md | 29 +++++++++ .../index.md | 37 +++++++++++ website/events/1939-calculatorul-abc/index.md | 63 +++++++++++++++++++ website/events/1939-harvard-mark-1/index.md | 44 +++++++++++++ .../1943-calculatorul-colossus/index.md | 44 +++++++++++++ .../events/1943-calculatorul-eniac/index.md | 40 ++++++++++++ .../1945-von-neumann-architecture/index.md | 50 +++++++++++++++ website/events/1947-primul-bug/index.md | 30 +++++++++ 30 files changed, 998 insertions(+) create mode 100644 website/events/1801-jacquard-razboi-mecanic/index.md create mode 100644 website/events/1820-colmar-calculator/index.md create mode 100644 website/events/1822-babbage-differential-engine/index.md create mode 100644 website/events/1837-babbage-analytical-engine/index.md create mode 100644 website/events/1837-cooke-patent-telegraf-ace/index.md create mode 100644 website/events/1837-morse-telegraf/index.md create mode 100644 website/events/1842-ada-termenul-program/index.md create mode 100644 website/events/1854-boole-algebra/index.md create mode 100644 website/events/1865-maxwell-campul-electromagnetic/index.md create mode 100644 website/events/1876-bell-patent-telefon/index.md create mode 100644 website/events/1877-bell-telephone-company/index.md create mode 100644 website/events/1877-prima-linie-telefonica/index.md create mode 100644 website/events/1888-hertz-unde-radio/index.md create mode 100644 website/events/1889-hollerith-tabulator/index.md create mode 100644 website/events/1894-marconi-radio/index.md create mode 100644 website/events/1895-marconi-radio-morse/index.md create mode 100644 website/events/1896-hollerith-tabulating-machine-company/index.md create mode 100644 website/events/1904-fleming-tub-electronic/index.md create mode 100644 website/events/1906-de-forest-transmite-audio/index.md create mode 100644 website/events/1906-de-forest-trioda/index.md create mode 100644 website/events/1907-de-forest-ship-to-shore/index.md create mode 100644 website/events/1924-ibm/index.md create mode 100644 website/events/1928-ibm-cartela-80-coloane/index.md create mode 100644 website/events/1936-turing-on-computable-numbers/index.md create mode 100644 website/events/1939-calculatorul-abc/index.md create mode 100644 website/events/1939-harvard-mark-1/index.md create mode 100644 website/events/1943-calculatorul-colossus/index.md create mode 100644 website/events/1943-calculatorul-eniac/index.md create mode 100644 website/events/1945-von-neumann-architecture/index.md create mode 100644 website/events/1947-primul-bug/index.md diff --git a/website/events/1801-jacquard-razboi-mecanic/index.md b/website/events/1801-jacquard-razboi-mecanic/index.md new file mode 100644 index 00000000..255df12e --- /dev/null +++ b/website/events/1801-jacquard-razboi-mecanic/index.md @@ -0,0 +1,25 @@ +--- +slug: 1801/jacquard-razboi-mecanic +title: 'Jacquard construiește un război mecanic pentru țesut' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-23T15:37:42 + +eventDate: '1801' +eventEndDate: '1805' + +--- + +Între anii 1801-1805, Joseph-Marie Jacquard construiește un **război +mecanic pentru țesut**. + + + +Războiul utiliza cartele perforate pentru a realiza modelul. +O caracteristică fundamentala a acestei invenții este aceea +ca separa „mecanismul de comandă” de „mecanismul de execuție” + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Jacquard machine](https://en.wikipedia.org/wiki/Jacquard_machine) diff --git a/website/events/1820-colmar-calculator/index.md b/website/events/1820-colmar-calculator/index.md new file mode 100644 index 00000000..e61884a9 --- /dev/null +++ b/website/events/1820-colmar-calculator/index.md @@ -0,0 +1,27 @@ +--- +slug: 1820/colmar-calculator +title: 'Colmar inventează un mecanism de calcul' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-23T15:44:38 + +eventDate: '1820' + +--- + +În anul 1820, Charles Xavier Thomas de Colmar inventează o +mașinarie care poate realiza cele 4 calcule matematice elementare. + + + +Calculatorul mecanic al lui Colmar reprezintă o apropiere mai mare de +computere deoarece putea aduna, scade, inmulți si împărți. Mașina, +numita „L’Arithmometre” a fost vândută în peste 1500 de exemplare +în 30 de ani și s-a utilizat până la primul război mondial. + +În cadrul Expoziției de la Paris din 1855 a primit medalia de aur. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Charles Xavier Thomas](https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Xavier_Thomas) diff --git a/website/events/1822-babbage-differential-engine/index.md b/website/events/1822-babbage-differential-engine/index.md new file mode 100644 index 00000000..3643bf9b --- /dev/null +++ b/website/events/1822-babbage-differential-engine/index.md @@ -0,0 +1,34 @@ +--- +slug: 1822/babbage-differential-engine +title: 'Charles Babbage concepe „Difference Engine”' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-23T15:57:31 + +eventDate: '1822' + +--- + +În anul 1822, Charles Babbage concepe **Difference Engine**, o mașină +pentru calcularea valorilor logaritmilor și funcțiilor trigonometrice +folosind funcții polinomiale. + + + +Cum acesta n-a funcționat bine din +cauza dificultății realizării unor piese la nivelul calitativ +solicitat de proiect, Babbage nu a reușit să termine proiectul. + +În anul 1832, Babbage și Joseph Clement au produs un model mai mic +(a șaptea parte din proiectul inițial), care a funcționat pe numere +de 6 cifre prin diferențe de ordinul doi. + +În paralel, Babbage și-a concentrat +atenția asupra proiectării unui instrument de calcul cu destinație generală +care avea să prefigureze calculatorul actual („Analytical Engine”). + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Charles Babbage](https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Babbage) +- [en.wikipedia.org - Difference engine](https://en.wikipedia.org/wiki/Difference_engine) diff --git a/website/events/1837-babbage-analytical-engine/index.md b/website/events/1837-babbage-analytical-engine/index.md new file mode 100644 index 00000000..4ac2d7c5 --- /dev/null +++ b/website/events/1837-babbage-analytical-engine/index.md @@ -0,0 +1,34 @@ +--- +slug: 1837/babbage-analytical-engine +title: 'Charles Babbage concepe „Analytical Engine”' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-23T16:56:10 + +eventDate: '1837' + +--- + +În anul 1837, Charles Babbage concepe **Analytical engine**, care +poate fi considerat primul calculator mecanic. + + + +Este vorba despre o mașină mecanică de calcul cu destinație generală, +care funcționeaza +pe baza unui program sau a unui set extern de instrucțiuni; +avea o unitate +de intrare, o memorie pentru stocarea datelor si rezultatelor +intermediare, o unitate de comanda pentru controlul executiei, +o unitate aritmetica și logica pentru realizarea calculelor și +o unitate de iesire pentru rezultate. + +Deși uluitor de modernă din punct de vedere al concepției, +„Analytical engine” n-a putut fi construită în așa fel încât să +funcționeze. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Charles Babbage](https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Babbage) +- [en.wikipedia.org - Analytical engine](https://en.wikipedia.org/wiki/Analytical_engine) diff --git a/website/events/1837-cooke-patent-telegraf-ace/index.md b/website/events/1837-cooke-patent-telegraf-ace/index.md new file mode 100644 index 00000000..f1b47c13 --- /dev/null +++ b/website/events/1837-cooke-patent-telegraf-ace/index.md @@ -0,0 +1,27 @@ +--- +slug: 1837/cooke-patent-telegraf-ace +title: 'Cooke & Wheatstone patentează telegraful electric cu ace' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-23T16:33:27 + +eventDate: '1837-05' + +--- + +În mai 1837, William Fothergill Cooke și Charles Wheatstone patentează în Anglia +primul telegraf electric, un instrument cu un set de ace indicatoare indreptate +spre literele alfabetului. + + + +A fost primul sistem care a permis transmiterea mesajelor text cu o viteză mai mare decât permitea transportul fizic la acea dată. + +Patentul recomanda un sistem cu 5 ace și 6 fire, dar variante cu +mai puține ace erau de asemenea posibile. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Charles Wheatstone](https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Wheatstone) +- [en.wikipedia.org - Cooke and Wheatstone telegraph](https://en.wikipedia.org/wiki/Cooke_and_Wheatstone_telegraph) diff --git a/website/events/1837-morse-telegraf/index.md b/website/events/1837-morse-telegraf/index.md new file mode 100644 index 00000000..b8958841 --- /dev/null +++ b/website/events/1837-morse-telegraf/index.md @@ -0,0 +1,55 @@ +--- +slug: 1837/morse-telegraf +title: 'Morse începe lucrul la o versiune de telegraf electric' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-23T17:32:31 + +eventDate: '1837' + +--- + +În jurul anului 1837, Samule Morse începe lucrul la o versiune de +telegraf electric, +un aparat care transmite literele sub forma de coduri formate din combinatii +de puncte si linii (care mai târziu va deveni codul Morse). + + + +Morse a întâmpinat probleme în a obține un semnal care să poată +transporta mesajul telegrafic pe distanțe mai mari de câteva sute +de metri. Rezolvarea a +venit din partea profesorului Leonard Gale, care preda chimie +la Universitatea din New York. Cu ajutorul lui Gale, Morse a introdus +circuite sau relee suplimentare din loc în loc și în curând a reușit +să trimită un mesaj prin 16 km de cablu. Lui Morse și Gale li +s-a alăturat în curând Alfred Vail, un tânăr entuziast, +cu abilități excelente, cunoștințe și bani. + +Morse și Vail au făcut prima demonstrație cu telegraful electric în +11 ianuarie 1838, la Speedwell Ironworks in Morristown, New Jersey. + +O demonstrație impresionantă a avut loc la 1 mai 1844, când știrile +despre nominalizarea lui Henry Clay de către Partidul Whig pentru +funcția de președinte al SUA au fost telegrafiate de la convenția +partidului din Baltimore la Clădirea Capitoliului din Washington. + +La 24 mai 1844, prima linie de telegraf a fost deschisă oficial, +când Morse a trimis cuvintele acum celebre, „What hath God wrought” +(„Ce a lucrat Dumnezeu”), din camera Curții Supreme din subsolul +clădirii Capitoliului SUA din Washington, D.C. + +Morse a primit un brevet pentru telegraf în 1847. + +Aparatul telegrafic Morse a fost adoptat oficial ca standard +pentru telegrafia europeană în 1851, cu excepția UK, unde +telegraful cu ace a mai funcționat un timp. + +Telegraful Morse a fost folosit până târziu în secolul 20. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Electrical telegraph](https://en.wikipedia.org/wiki/Electrical_telegraph) +- [en.wikipedia.org - Samuel Morse](https://en.wikipedia.org/wiki/Samuel_Morse) +- [en.wikipedia.org - Morse code](https://en.wikipedia.org/wiki/Morse_code) diff --git a/website/events/1842-ada-termenul-program/index.md b/website/events/1842-ada-termenul-program/index.md new file mode 100644 index 00000000..9b45802d --- /dev/null +++ b/website/events/1842-ada-termenul-program/index.md @@ -0,0 +1,26 @@ +--- +slug: 1842/ada-termenul-program +title: 'Ada Lovelace introduce cuvântul „program”' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-23T17:57:03 + +eventDate: '1842' + +--- + +În anul 1842, Ada Augusta King, Contesa de Lovelace, traducând un +articol al lui Menabrea referitor la instrumentul lui Babbage din 1833, +introduce cuvântul **program**, ca suită de instrucțiuni de efectuat +pentru realizarea unei sarcini. + + + +Tot ea a inventat și cuvântul **algoritm**, ca o suită logică de +instrucțiuni de executat pentru obținerea unui rezultat, în onoarea lui +Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī (820). + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Ada Lovelace](https://en.wikipedia.org/wiki/Ada_Lovelace) diff --git a/website/events/1854-boole-algebra/index.md b/website/events/1854-boole-algebra/index.md new file mode 100644 index 00000000..d27f4a77 --- /dev/null +++ b/website/events/1854-boole-algebra/index.md @@ -0,0 +1,30 @@ +--- +slug: 1854/boole-algebra +title: 'George Boole descrie logica simbolică' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T08:24:51 + +eventDate: '1854' + +--- + +În anul 1854, în lucrarea „An Investigation of the Laws of Thought”, +George Boole descrie **logica simbolică**. + + + +Conform acesteia, toate procesele +logice pot fi descompuse într-un ansamblu de operații logice simple +(SI, SAU, NU) aplicate asupra valorilor binare (0 sau 1, Da sau Nu, +Adevarat sau Fals, etc.) + +Algebra booleană a fost fundamentală în dezvoltarea electronicii +digitale și operatorii binari sunt incluși în toate limbajele de +programare moderne. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - George Boole](https://en.wikipedia.org/wiki/George_Boole) +- [en.wikipedia.org - Boolean algebra](https://en.wikipedia.org/wiki/Boolean_algebra) diff --git a/website/events/1865-maxwell-campul-electromagnetic/index.md b/website/events/1865-maxwell-campul-electromagnetic/index.md new file mode 100644 index 00000000..a3f69d9c --- /dev/null +++ b/website/events/1865-maxwell-campul-electromagnetic/index.md @@ -0,0 +1,38 @@ +--- +slug: 1865/maxwell-campul-electromagnetic +title: 'James Maxwell introduce „ecuațiile de descriere +a fenomenului electromagnetic”' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T09:35:57 + +eventDate: '1865' + +--- + +În anul 1864, James Clerk Maxwell publică „A Dynamical Theory of the +Electromagnetic Field”, în care introduce **ecuațiile de descriere +a fenomenului electromagnetic**. + + + +Maxwell foloseste notiunea de „field” („câmp”), introdusă de +Michael Faraday, ca bază a sistemului matematic de abordare a +electricității și magnetismului. + +În lucrarea sa, Maxwell prezintă și o ecuație a undei electromagnetice +în care apare o viteză în strâns acord cu măsurătorile efectuate +prin experiment pentru viteza luminii, din care deduce că și lumina +este o undă electromagnetică. + +Cele douăzeci de ecuații diferențiale din lucrarea inițială, +rescrise în forma lor modernă ca ecuații +cu derivate parțiale, au apărut pentru prima dată într-o formă +complet dezvoltată în manualul său „A Treatise on Electricity +and Magnetism” în 1873. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - James Clerk Maxwell](https://en.wikipedia.org/wiki/James_Clerk_Maxwell) +- [en.wikipedia.org - A Dynamical Theory of the Electromagnetic Field](https://en.wikipedia.org/wiki/A_Dynamical_Theory_of_the_Electromagnetic_Field) diff --git a/website/events/1876-bell-patent-telefon/index.md b/website/events/1876-bell-patent-telefon/index.md new file mode 100644 index 00000000..5a89ce8b --- /dev/null +++ b/website/events/1876-bell-patent-telefon/index.md @@ -0,0 +1,38 @@ +--- +slug: 1876/bell-patent-telefon +title: 'Alexander Graham Bell patentează „telefonul electric”' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T08:44:52 + +eventDate: '1876-02-14' + +--- + +În 14 februarie 1876, Alexander Graham Bell depune cererea de +brevet pentru **telefonul electric**. + + + +În aceeși zi, dar ceva mai târziu, Elisha Gray a depus o cerere pentru +patent similar. + +Brevetul cu numărul 174.465 i-a fost eliberat lui Bell la 7 martie 1876 +de către Oficiul de Brevete din SUA. Brevetul lui Bell acoperea „metoda +și aparatul pentru transmiterea telegrafică a sunetelor vocale sau de +altă natură... prin producerea de ondulații electrice, similare ca +formă cu vibrațiile aerului care însoțesc sunetul vocal sau alt +sunet menționat”. + +Pe 10 martie 1876, la trei zile după eliberarea brevetului său, +Bell a reușit să-și pună telefonul să funcționeze, folosind un +transmițător lichid similar cu designul lui Gray. Vibrația diafragmei +a făcut ca un ac să vibreze în apă, variind rezistența electrică +a circuitului. Când Bell a rostit fraza „Mr. Watson — Come here — +I want to see you” în transmițătorul lichid, Watson, ascultând +la capătul receptor într-o cameră alăturată, a auzit cuvintele clar. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Alexander Graham Bell](https://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Graham_Bell#The_telephone) diff --git a/website/events/1877-bell-telephone-company/index.md b/website/events/1877-bell-telephone-company/index.md new file mode 100644 index 00000000..156f213a --- /dev/null +++ b/website/events/1877-bell-telephone-company/index.md @@ -0,0 +1,25 @@ +--- +slug: 1877/bell-telephone-company +title: 'Este înființată „Bell Telephone Company”' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T08:57:20 + +eventDate: '1877-07-09' + +--- + +În 9 iulie 1877, la Boston Messachusets, este înființată +**Bell Telephone Company**. + + + +La început, aproximativ câte o treime din acțiuni au fost deținute +de Gardiner Greene Hubbard, un avocat și viitor socru al lui Bell; +Thomas Sanders, un negustor înstărit și tatăl unuia dintre studenții +surzi ai lui Bell și Alexander Graham Bell. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Bell Telephone Company](https://en.wikipedia.org/wiki/Bell_Telephone_Company) diff --git a/website/events/1877-prima-linie-telefonica/index.md b/website/events/1877-prima-linie-telefonica/index.md new file mode 100644 index 00000000..c013329d --- /dev/null +++ b/website/events/1877-prima-linie-telefonica/index.md @@ -0,0 +1,25 @@ +--- +slug: 1877/prima-linie-telefonica +title: 'Este instalată prima linie telefonică' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T09:14:29 + +eventDate: '1877-04' + +--- + +În Aprilie 1877, prima linie telefonică conectează atelierul lui +Charles Williams, Jr., situat în Boston, de casa sa din Somerville, +Massachusetts, la 109 Court Street din Boston, unde Alexander +Graham Bell și Thomas Watson experimentaseră anterior cu +telefonul lor. + + + +Telefoanele au devenit numărul 1 și 2 în evidențele Bell Telephone Company. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Timeline of the telephone](https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_the_telephone) diff --git a/website/events/1888-hertz-unde-radio/index.md b/website/events/1888-hertz-unde-radio/index.md new file mode 100644 index 00000000..be880396 --- /dev/null +++ b/website/events/1888-hertz-unde-radio/index.md @@ -0,0 +1,32 @@ +--- +slug: 1888/hertz-unde-radio +title: 'Heinrich Hertz produce și detecteaza undele radio' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T09:27:51 + +eventDate: '1888' + +--- + +În anul 1888, Heinrich Rudolf Hertz trimite la Academia din Berlin o serie +de lucrări despre experimentele sale prin care produce și detecteaza primele +unde radio. + + + +Conform celor prezise de teoria lui Maxwell în 1864, câmpurile +electrice și magnetice +cuplate ar putea călători prin spațiu ca „unde electromagnetice”. + +Hertz confirmă experimental prezența acestor unde. + +Ele vor fi numite „unde herțiene” până la Marconi, care le va redenumi +„unde radiotelegrafice”. + +Hertz este considerat părintele telegrafiei fără fir. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Heinrich Hertz](https://en.wikipedia.org/wiki/Heinrich_Hertz) diff --git a/website/events/1889-hollerith-tabulator/index.md b/website/events/1889-hollerith-tabulator/index.md new file mode 100644 index 00000000..40c67932 --- /dev/null +++ b/website/events/1889-hollerith-tabulator/index.md @@ -0,0 +1,40 @@ +--- +slug: 1889/hollerith-tabulator +title: 'Herman Hollerith crează mașina de tabulat' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T10:06:59 + +eventDate: '1889' + +--- + +În anul 1889, Herman Hollerith (1860-1929) aplică soluțiile +lui Jacquard și crează o mașină electromecanică de tabulat care +folosea cartele perforate. + + + +Principala provocare a fost să găsească o metoda mai rapidă +pentru procesarea datelor recensământului din SUA. Spre deosebire +de ideea lui Babbage de a folosi cartele perforate pentru programarea +mașinii, Hollerith a folosit cartelele pentru stocarea datelor +care erau introduse într-o mașină care procesa rezultatele mecanic. + +Fiecare gaură de pe cartelă reprezenta o cifra iar fiecare combinație +de 2 gauri, o literă. + +Capacitatea cartelelor era de 80 de caractere. + +În 23 septembrie 1884, Hollerith a depus o cerere de patent cu numele „Art of Compiling Statistics”; în 8 ianuarie 1889 i-a fost acordat patentul 395,782. + +Mașina de tabulat construită de Hollerith a fost utilizată pentru accelerarea +calculelor în recensământul american din 1890. + +In 1896, Hollerith founded the „Tabulating Machine Company”, +care în 1924 avea să devină „International Business Machines Corporation (IBM)”. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Herman Hollerith](https://en.wikipedia.org/wiki/Herman_Hollerith) diff --git a/website/events/1894-marconi-radio/index.md b/website/events/1894-marconi-radio/index.md new file mode 100644 index 00000000..c851e43d --- /dev/null +++ b/website/events/1894-marconi-radio/index.md @@ -0,0 +1,25 @@ +--- +slug: 1894/marconi-radio +title: 'Gulielmo Marconi realizează primul echipament de transmisii radio' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T10:35:10 + +eventDate: '1894-12' + +--- + +În decembrie 1894, Gulielmo Marconi realizează primul echipament de +transmisii radio, cu un oscilator cu scântei. + + + +La vârsta de 20 de ani, Marconi îi demonstrază mamei sale, +târziu într-o noapte de decembrie, un dispozitiv care, la apăsarea +unui buton, pune în +funcțiune un clopoțel aflat în cealaltă parte a camerei. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Guglielmo Marconi](https://en.wikipedia.org/wiki/Guglielmo_Marconi) diff --git a/website/events/1895-marconi-radio-morse/index.md b/website/events/1895-marconi-radio-morse/index.md new file mode 100644 index 00000000..40d5d28b --- /dev/null +++ b/website/events/1895-marconi-radio-morse/index.md @@ -0,0 +1,28 @@ +--- +slug: 1895/marconi-radio-morse +title: 'Guglielmo Marconi face primele transmisiuni Morse prin radio' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, comunicatii, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-10-30T07:35 + +eventDate: '1895' + +--- + +În anul 1895, Guglielmo Marconi construiește primul aparat cu care a transmis +un mesaj morse la distanță. + + + +Începe era comunicatiilor radiotelegrafice. + +În anii care urmează, Marconi își perfecționează aparatul și reușește +să efectueze legături +la distanțe din ce in ce mai mari: întâi la 15 Km, apoi la 22 Km, iar +în 1999 la 50 Km. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Guglielmo Marconi](https://en.wikipedia.org/wiki/Guglielmo_Marconi) +- [en.wikipedia.org - Radio](https://en.wikipedia.org/wiki/Radio#History) diff --git a/website/events/1896-hollerith-tabulating-machine-company/index.md b/website/events/1896-hollerith-tabulating-machine-company/index.md new file mode 100644 index 00000000..4827420b --- /dev/null +++ b/website/events/1896-hollerith-tabulating-machine-company/index.md @@ -0,0 +1,25 @@ +--- +slug: 1896/hollerith-tabulating-machine-company +title: 'Herman Hollerith înființează „Tabulating Machine Company”' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T10:18:39 + +eventDate: '1896' + +--- + +În anul 1896, Herman Hollerith, după ce aplicase cu succes +tehnica sa (cartele perforate) la oficiul de recensământ al +Statelor Unite, fondează **Tabulating Machine Company**. + + + +În anul 1924, firma se va numi „International Business Machines”, +pentru ca ulterior sa devină familiarul IBM. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Herman Hollerith](https://en.wikipedia.org/wiki/Herman_Hollerith) +- [en.wikipedia.org - Tabulating Machine Company](https://en.wikipedia.org/wiki/Computing-Tabulating-Recording_Company#Tabulating_Machine_Company) diff --git a/website/events/1904-fleming-tub-electronic/index.md b/website/events/1904-fleming-tub-electronic/index.md new file mode 100644 index 00000000..da7b7a83 --- /dev/null +++ b/website/events/1904-fleming-tub-electronic/index.md @@ -0,0 +1,27 @@ +--- +slug: 1904/fleming-tub-electronic +title: 'John Ambrose Fleming inventează tubul electronic cu vid' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T10:45:33 + +eventDate: '1904' + +--- + +În anul 1904, John Ambrose Fleming inventează **tubul electronic cu vid** +(„the thermionic vacuum tube”). + + + +Tubul cu doi electrozi actionează ca o diodă, adică un dispozitiv +care determina curentul electric să se deplaseze intr-o singură direcție; +mai exact, dioda lui transformă curentul alternativ in curent continuu. + +Tubul electronic va fi utilizat mai târziu la primele calculatoare, +reprezentând o tehnologie mult mai rapidă decât releele electromagnetice. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - John Ambrose Fleming](https://en.wikipedia.org/wiki/John_Ambrose_Fleming) diff --git a/website/events/1906-de-forest-transmite-audio/index.md b/website/events/1906-de-forest-transmite-audio/index.md new file mode 100644 index 00000000..4d73b8a7 --- /dev/null +++ b/website/events/1906-de-forest-transmite-audio/index.md @@ -0,0 +1,24 @@ +--- +slug: 1906/de-forest-transmite-audio +title: 'Lee de Forest face primele transmisiuni audio' +authors: [ilg-ul] +tags: [international] +date: 2023-12-24T11:34:07 + +eventDate: '1906-12-31' + +--- + +În 31 decembrie 1906, Lee de Forest face primele transmisiuni audio +experimentale în laborator. + + + +În februarie 1906 face primele transmisiuni muzicale, muzică produsă +de telharmonium-ul lui Thaddeus Cahill, primul instrument muzical +electromecanic, fiind auzită în diverse puncte din oraș. + +## Referințe + +- [en.wikipedia.org - Lee de Forest](https://en.wikipedia.org/wiki/Lee_de_Forest) +- [](https://en.wikipedia.org/wiki/Telharmonium) diff --git a/website/events/1906-de-forest-trioda/index.md b/website/events/1906-de-forest-trioda/index.md new file mode 100644 index 00000000..6ed23537 --- /dev/null +++ b/website/events/1906-de-forest-trioda/index.md @@ -0,0 +1,24 @@ +--- +slug: 1906/de-forest-trioda +title: 'Lee De Forest inventează trioda' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T11:11:51 + +eventDate: '1906' + +--- + +În anul 1906, Lee De Forest inventează **trioda, tubul electronic cu +trei electrozi**, care a permis realizarea +de circuite amplificatoare și oscilatoare. + + + +Aceste dispozitive au făcut apoi posibile transmisiunile radio și au +marcat începutul Erei Electronicii. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Lee de Forest](https://en.wikipedia.org/wiki/Lee_de_Forest) diff --git a/website/events/1907-de-forest-ship-to-shore/index.md b/website/events/1907-de-forest-ship-to-shore/index.md new file mode 100644 index 00000000..fe9a756a --- /dev/null +++ b/website/events/1907-de-forest-ship-to-shore/index.md @@ -0,0 +1,24 @@ +--- +slug: 1907/de-forest-ship-to-shore +title: 'Lee de Forest transmite prin radiotelefon primele mesaje de la o navă către țărm' +authors: [ilg-ul] +tags: [international, autor:liviu.ionescu] +date: 2023-12-24T11:21:45 + +eventDate: '1907-07-18' + +--- + +În 18 iulie 1907, Lee de Forest transmite prin radiotelefon primele +mesaje de la o navă aflată pe lacul Erie, către o stație de pe țărm. + + + +E vorba de rapoarte de cursă pentru Regata anuală a Inter-Lakes +Yachting Association (I-LYA) desfășurată pe Lacul Erie — care au fost trimise de +la iahtul cu aburi Thelma asistentului său, Frank E. Butler, situat în +Pavilionul Fox's Dock din South Bass Island. + +## Referințe + +- [en.wikipedia.org - Lee de Forest](https://en.wikipedia.org/wiki/Lee_de_Forest) diff --git a/website/events/1924-ibm/index.md b/website/events/1924-ibm/index.md new file mode 100644 index 00000000..6175364d --- /dev/null +++ b/website/events/1924-ibm/index.md @@ -0,0 +1,28 @@ +--- +slug: 1924/ibm +title: 'Apare „International Business Machines” (IBM)' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T11:46:49 + +eventDate: '1924' + +--- + +În anul 1924, firma „Computing Tabulating Recording Company (CTR)”, +fondată în 1911, se transformă în **International Business Machines**. + + + +Firma „Computing Tabulating Recording Company”, a fost o societate +holding de producători de sisteme de înregistrare și de măsurare, +cu origini în „Tabulating Machine Company”, fondată de +Herman Hollerith, în 1896. + +În curând IBM a devenit principalul producător de sisteme de tabulare +cu carduri perforate. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - IBM](https://en.wikipedia.org/wiki/IBM) diff --git a/website/events/1928-ibm-cartela-80-coloane/index.md b/website/events/1928-ibm-cartela-80-coloane/index.md new file mode 100644 index 00000000..b6211a8a --- /dev/null +++ b/website/events/1928-ibm-cartela-80-coloane/index.md @@ -0,0 +1,29 @@ +--- +slug: 1928/ibm-cartela-80-coloane +title: 'IBM adopta formatul de cartele perforate cu 80 de coloane' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T11:59:37 + +eventDate: '1928' + +--- + +În anul 1928, IBM adoptă formatul de cartele perforate cu +80 de coloane, 10 rânduri și găuri dreptunghiulare. + + + +Dimensiunea cartelei este de 7+3⁄8 x 3+1⁄4 inch (187 x 83 mm). +Cartelele sunt realizate din carton subtire, cu o grosime de 0,007 inch (180 μm). + +În 1964, IBM a trecut de la colțuri pătrate la colțuri rotunde. + +Cartelele erau livrate de obicei în cutii cu 2000 bucăți. + +Acesta va fi standardul pentru urmatorii ani. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - IBM Punched cards](https://en.wikipedia.org/wiki/Punched_card#IBM_80-column_format_and_character_codes) diff --git a/website/events/1936-turing-on-computable-numbers/index.md b/website/events/1936-turing-on-computable-numbers/index.md new file mode 100644 index 00000000..f404bdc4 --- /dev/null +++ b/website/events/1936-turing-on-computable-numbers/index.md @@ -0,0 +1,37 @@ +--- +slug: 1936/turing-on-computable-numbers +title: 'Alan Turing pune bazele teoretică ale calculatoarelor moderne' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T15:49:14 + +eventDate: '1936-11' + +--- + +În noiembrie 1936, Alan Turing publică **On Computable Numbers**, în care +pune bazele teoretică ale calculatoarelor moderne. + + + +La mijlocul lunii aprilie 1936, Turing i-a trimis lui Max Newman +primul draft al cercetărilor sale privind determinabilitatea +problemelor, pornind de la teoremele de incompletitudine ale +lui Godel. + +În 28 mai, el predat spre publicare lucrarea sa de 36 de pagini +numită „On Computable Numbers, with an Application to the Entscheidungsproblem”. + +Lucrarea a fost publicată în revista „Proceedings of the London +Mathematical Society„ în două părți, prima pe 30 noiembrie și a +doua pe 23 decembrie. + +Turing a demonstrat că „mașina sa de calcul universală” ar fi +capabilă să efectueze orice calcul matematic imaginabil dacă ar +fi reprezentabil ca algoritm. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Alan Turing](https://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing) +- [en.wikipedia.org - Turing's proof](https://en.wikipedia.org/wiki/Turing%27s_proof) diff --git a/website/events/1939-calculatorul-abc/index.md b/website/events/1939-calculatorul-abc/index.md new file mode 100644 index 00000000..4e22835b --- /dev/null +++ b/website/events/1939-calculatorul-abc/index.md @@ -0,0 +1,63 @@ +--- +slug: 1939/calculatorul-abc +title: 'Atanasoff și Berry încep lucrul la primul computer digital' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T15:07:51 + +eventDate: '1939' + +--- + +În anul 1939, John Vincent Atanasoff și Clifford Edward Berry încep lucrul +la primul computer electronic digital, cu tuburi electronice, cunoscut +sub numele de **ABC (Atanasoff–Berry computer)**. + + + +Prioritatea calcultorului ABC este dezbătută printre istoricii +tehnologiei informatice, deoarece nu era nici programabil, nici Turing-complet, +deoarece putea rezolva numai un set de ecuații algebrice. + +O premieră clară a fost viteza de calcul, +fiind primul care a folosit tuburi cu vid pentru a face +calculele aritmetice. + +Conform relatării lui Atanasoff, câteva principii cheie ale computerului +Atanasoff-Berry s-au conturat după discuții care au avut loc +într-o lungă călătorie pe timp de noapte +până la Rock Island, Illinois, în timpul iernii 1937-1938. + +Designul mecanic și logic a fost elaborat de Atanasoff în anul următor. + +O cerere de grant pentru construirea unui prototip a fost depusă în +martie 1939 la departamentul de agronomie al Universității din Iowa. + +Fondurile inițiale au fost disponibile în septembrie, iar +prototipul cu 11 tuburi a fost demonstrat pentru prima dată în octombrie 1939. +O demonstrație din decembrie a condus la finanțarea construcției +întregii mașinii. + +ABC-ul a fost construit de Atanasoff și Berry în subsolul clădirii +de fizică de la Iowa State College în perioada 1939-1942. + +Sistemul cântărea mai mult de 320 kg, conținea aproximativ 1,5 km de sârmă, +280 de tuburi de vid cu dublă triodă, 31 de tiratroni și avea +aproximativ dimensiunea unui birou. + +Memoria computerului Atanasoff-Berry era un sistem numit memorie de +condensator regenerativ, care consta dintr-o pereche de tamburi, +fiecare conținând 1600 de condensatori care se roteau pe un arbore +comun o dată pe secundă. Condensatorii de pe fiecare tambur au fost +organizați în 32 de „benzi” a câte 50 (30 de benzi active și două de +rezervă în cazul defectării unui condensator), oferind mașinii o +viteză de 30 de adunări/scăderi pe secundă. Datele erau reprezentate +ca numere binare cu virgulă fixă ​​de 50 de biți. Elementele electronice +ale unităților de memorie și aritmetice ar putea stoca și opera pe 60 +de astfel de numere simultan (3000 de biți). + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - John Vincent Atanasoff](https://en.wikipedia.org/wiki/John_Vincent_Atanasoff) +- [en.wikipedia.org - Atanasoff–Berry computer](https://en.wikipedia.org/wiki/Atanasoff–Berry_computer) diff --git a/website/events/1939-harvard-mark-1/index.md b/website/events/1939-harvard-mark-1/index.md new file mode 100644 index 00000000..c7d52679 --- /dev/null +++ b/website/events/1939-harvard-mark-1/index.md @@ -0,0 +1,44 @@ +--- +slug: 1939/harvard-mark-1 +title: 'Howard Aiken, cu finanțare IBM, dezvoltă calculatorul electromecanic Mark-1' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T16:21:34 + +eventDate: '1939-02' + +--- + +În februarie 1939, președintele IBM îi aprobă lui Howard Hathaway Aiken +finanțarea pentru realizarea calculatorului **Mark-1**, la Harvard. + + + +Conceptul original a fost prezentat de Howard Aiken la IBM în noiembrie 1937. +După un studiu de fezabilitate realizat de inginerii IBM, președintele +companiei Thomas Watson Sr. a aprobat personal proiectul asigurând și +finanțarea. + +Calculatorul a fost numit **Automatic Sequence Controlled Calculator (ASCC)**. + +ASCC a fost dezvoltat și construit de IBM la fabrica lor Endicott și livrat la Harvard în februarie 1944. A început calculele pentru Biroul Navelor Marinei SUA în mai și a fost prezentat oficial universității pe 7 august 1944. + +ASCC a fost dezvoltat și construit de IBM la fabrica lor Endicott și livrat +la Harvard în februarie 1944. A început calculele pentru Biroul Navelor +Marinei SUA în mai și a fost prezentat oficial universității pe 7 august 1944. + +ASCC a folosit 800 km de cabluri, cu trei milioane de conexiuni, 3.500 de +relee multipolare cu 35.000 de contacte, 2.225 de contoare, 1.464 de +întrerupătoare cu zece poziții și 72 de mașini de adunare, fiecare +cu câte 23 de digiți. + +Putea face 3 adunări sau scăderi într-o secundă. O înmulțire dura 6 secunde, +o împărțire 15,3 secunde, iar un logaritm sau o funcție trigonometrică +dura peste un minut. + +A fost cel mai mare calculator electromecanic din industrie. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Harvard Mark I](https://en.wikipedia.org/wiki/Harvard_Mark_I) diff --git a/website/events/1943-calculatorul-colossus/index.md b/website/events/1943-calculatorul-colossus/index.md new file mode 100644 index 00000000..26fb3b3f --- /dev/null +++ b/website/events/1943-calculatorul-colossus/index.md @@ -0,0 +1,44 @@ +--- +slug: 1943/calculatorul-colossus +title: 'La Bletchley Park este realizat „Colossus Mark 1”' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T17:34:46 + +eventDate: '1943' + +--- + +Începând cu anul 1943, la Bletchley Park, a fost dezvoltată +o serie de computere numite **Colossus** pentru a ajuta la +descifrarea mesajelor germane. + + + +Primul prototip, Colossus Mark 1, a fost pus în funcționa în decembrie 1943 +și a început să fie folosit la începutul anului 1944. + +Colossus Mark 2, un model îmbunătățit, care folosea registre de deplasare +pentru a crește de 5 ori viteza de procesare, a funcționat pentru +prima dată la 1 iunie 1944, exact la timp pentru debarcarea în +Normandia de Ziua Z. + +Zece mașini Colossus au fost folosite până la sfârșitul războiului, +iar un al unsprezecelea era în curs de construcție. + +Existența mașinilor Colossus a fost ținută secretă până la mijlocul anilor 1970. + +Deși Colossus a fost prima dintre mașinile electronice digitale +programabile, nu a fost o mașină de uz general, fiind proiectată +pentru o serie de sarcini criptoanalitice, majoritatea implicând +numărarea rezultatelor evaluării algoritmilor booleeni. +Așadar Colossus nu era o mașină Turing completă. + +Uneori s-a afirmat în mod eronat că Turing a proiectat Colossus pentru a +ajuta la criptoanaliza mașinii Enigma. (Mașina lui Turing care a ajutat la +decodarea Enigmei a fost Bomba, un dispozitiv electromecanic, nu Colossus.) + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Colossus computer](https://en.wikipedia.org/wiki/Colossus_computer) diff --git a/website/events/1943-calculatorul-eniac/index.md b/website/events/1943-calculatorul-eniac/index.md new file mode 100644 index 00000000..4a62b330 --- /dev/null +++ b/website/events/1943-calculatorul-eniac/index.md @@ -0,0 +1,40 @@ +--- +slug: 1943/calculatorul-eniac +title: 'Începe construcția calculatorului ENIAC' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T18:04:07 + +eventDate: '1943-07' + +--- + +În 5 iunie 1943, a fost semnat contractul pentru **ENIAC (Electronic +Numerical Integrator and Computer)**. Construcția a început în iulie, +la Moore School of Electrical Engineering, +fiind finalizat în 10 decembrie 1945. + + + +Până la sfârșitul funcționării sale în 1956, ENIAC folosea 18.000 de +tuburi cu vid, 7.200 de diode cu cristal, 1.500 de relee, 70.000 de rezistențe, +10.000 de condensatoare și aproximativ 5.000.000 de lipituri. + +Ciclul de bază al mașinii a fost de 200 de microsecunde (20 de cicluri +ale ceasului de 100 kHz), sau 5.000 de cicluri pe secundă pentru +operațiuni pe numerele de 10 cifre. Într-unul dintre aceste cicluri, +ENIAC putea scrie un număr într-un registru, putea citi un număr +dintr-un registru sau aduna/scădea două numere. + +A fost primul computer digital programabil, electronic, de uz general, +Turing-complet și capabil să rezolve „o clasă mare de probleme numerice” +prin reprogramare. + +Inițial a fost folosit pentru a calcula tabelele de tragere pentru artilerie, +după care a fost folosit în cadrul unui studiu de fezabilitate pentru +arme termonucleare. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - ENIAC](https://en.wikipedia.org/wiki/ENIAC) diff --git a/website/events/1945-von-neumann-architecture/index.md b/website/events/1945-von-neumann-architecture/index.md new file mode 100644 index 00000000..b3db81db --- /dev/null +++ b/website/events/1945-von-neumann-architecture/index.md @@ -0,0 +1,50 @@ +--- +slug: 1945/von-neumann-architecture +title: 'John von Neumann descrie un computer cu program stocat' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T17:10:38 + +eventDate: '1945-06-30' + +--- + +În 30 iunie 1945, John von Neumann scrie „First Draft of a Report +on the EDVAC” care conține prima descriere publicată a designului logic +al unui calculator folosind conceptul de program stocat, ulterior +cunoscut sub numele de **arhitectura von Neumann**. + + + +Von Neumann descrie un design detaliat al unui „sistem de calcul +digital automat de foarte mare viteză”. El o împarte în șase +subdiviziuni majore: + +- o parte centrală aritmetică, CA; +- o parte centrală de control, CC; +- memorie, M; +- intrare, eu; +- ieșire, O; și +- memorie externă (lentă), R, cum ar fi carduri perforate, bandă Teletype etc + +Numerele erau reprezentate în notație binară. El estima că 27 de cifre +binare (nu a folosit termenul „bit”, care a fost inventat de Claude +Shannon în 1948) ar fi suficiente (având o precizie de 8 zecimale), +dar rotunjește până la numere de 30 de biți cu un bit semn și un bit +special, pentru a distinge datele de instrucțiuni, +rezultând un cuvânt de 32 de biți. + +Calculele folosesc aritmetica complementului față de doi, simplificând scăderea. +Pentru înmulțire și împărțire, el propune plasarea punctului binar după +bitul de semn, ceea ce înseamnă că toate numerele sunt tratate ca fiind +între -1 și +1 și, prin urmare, problemele de calcul trebuie scalate în +consecință. + +Un concept cheie de design enunțat și numit mai târziu „arhitectura +Von Neumann” este o memorie uniformă care conține atât numere (date) +cât și ordine (instrucțiuni). + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Von Neumann architecture](https://en.wikipedia.org/wiki/Von_Neumann_architecture) diff --git a/website/events/1947-primul-bug/index.md b/website/events/1947-primul-bug/index.md new file mode 100644 index 00000000..863a6987 --- /dev/null +++ b/website/events/1947-primul-bug/index.md @@ -0,0 +1,30 @@ +--- +slug: 1947/primul-bug +title: 'Este consemnat primul „bug”, o molie prinsă în calculatorul Mark II' +authors: [gserban, ilg-ul] +tags: [international, autor:gheorghe.serban] +date: 2023-12-24T18:39:18 + +eventDate: '1947-09-09' + +--- + +În 9 septembrie 1947, în log-ul calculatorului Mark II, este consemnat primul +**bug**. + + + +În timp ce diagnosticau o eroare în funcționarea calculatorului Mark II, +operatorii au identificat cauza ca +fiind o molie prinsă într-un releu. + +Această molie a fost îndepărtată cu grijă și lipită în log, cu +mențiunea: „First actual case of bug being found”. + +Pornind de la acest incident, astăzi erorile dintr-un program sunt +numite „bugs”. + +## Referințe + +- [rite.org.ro - Istoria Internetului](https://rite.org.ro/istoria-internetului/) +- [en.wikipedia.org - Software bug](https://en.wikipedia.org/wiki/Software_bug)